Imaginea săptămânii

SUBLUXAȚIE ATLANTO-AXOIDIANĂ ÎN ARTRITA REUMATOIDĂ

Pacient în vârsta de 55 ani, cunoscut cu artrită reumatoidă (AR), seropozitivă si erozivă, în evoluție de 4 ani, se prezintă pentru cervicalgie persistentă, fără sindrom radicular. Examenul radiografic al coloanei cervicale în flexie, în incidență de profil, pune diagnosticul de subluxație atlanto-axoidiană (Figura 1).

Figura 1. Coloana cervicală incidența laterală, în flexie: subluxație atlanto-axoidiană (dimensiunea intervalului atlanto-axoidian de 8.5 mm); pensari asimetrice C3-C4, C5-C6, osteofite anterioare C3-C6, osteoscleroza platouri vertebrale.

Pacientul este transferat la neurochirurgie, unde se practică o stabilizare chirurgicală posterioară cu fixare internă cu două fire de tensiune a vertebrelor C1/C2, asociat cu un grefon osos (tehnica Brooks) (Figura 2).

Figura 2. Coloana cervicală incidenta laterală, postoperator: stabilizare posterioară cu fixare internă cu două fire de tensiune a vertebrelor C1/C2 asociat cu grefon osos (tehnica Brooks); pensari asimetrice C3-C4, C5-C6, osteofite anterioare C3-C6, osteoscleroza platouri vertebrale.

Prima descriere a interesarii coloanei cervicale la pacienții cu AR datează din 1890 și a fost făcută de Archibald Edward Garrod, al patrulea fiu al celui care a diferențiat AR de guta, Alfred Baring Garrod.

Subluxația atlantoaxoidiana (SAA) anterioară, rezultată din laxitatea ligamentelor primare și secundare, este cea mai frecventă deformare cervicală asociată cu AR. Consecinta evolutiva consta in malaliniament vertebral, inclusiv subluxație, insotita de durere, posibil deficit neurologic (prin efectul compresiv al panusului reumatoid) și deformarea consecutiva a posturii.

Prevalenta SAA, adesea subdiagnosticată, variază în funcție de populația studiată, de tehnica imagistică utilizată, precum și de alte caracteristici ale bolii. Intre factorii de risc asociați cu apariția instabilității coloanei cervicale în AR sunt citați: sexul feminin, durată lungă a bolii, formă erozivă, pozitivitatea factorilor reumatoizi, corticoterapia prelungită, persistența sindromului biologic inflamator. Unele studii IRM susțin afectarea timpurie a joncțiunii craniocervicale la 24% dintre pacienții cu AR timpurie (cu o durata bolii sub 1 an), în special in formele intens active de boala eroziva, ACPA pozitive.

Progresul ultimelor doua decenii in abordarea terapeutica a AR, este sustinut de rezultatele unei metaanalize din 2015, care a evidențiat reducerea prevalenței SAA în anii 2000 comparativ cu perioada anilor 1980 (la 24% față de 36%).

SAA este definită la examinarea prin radiologie convențională de creșterea spațiului dintre procesul odontoid al vertebrei C2 și arcul atlasului de peste 3 mm.

Diagnosticul SAA utilizează mai multe mijloace:

–  radiologia conventională: în mod normal, distanța între arcul anterior C1 și procesul odontoidei este de < 3mm; aprecierea intervalului atlanto-axoidian se efectuează în incidența laterală, în pozitie de flexie, cu următoarele repere orientative privind interpretarea dimensiunii acestuia:

  • ≥ 3mm denota instabilitate C1/C2
  • 7mm corespunde riscului de rupere a ligamentului alar
  • 10mm reprezintă indicație chirurgicală (datorită riscului neurologic major)

tomografia computerizată poate vizualiza pierderea spațiului arahnoidian, atenuarea ligamentului transvers, modificări osoase asociate

IRM care poate vizualiza panusul reumatoid și potențialele efecte compresive ale acestuia la acest nivel (măduva, rădăcini nervoase, os); IRM are o mare sensibilitate în detectia timpurie a modificărilor inflamatorii de la acest nivel, chiar înainte de dezvoltarea instabilității ligamentului alar.

Evaluarea imagistică periodică a coloanei vertebrale cervicale la pacienții cu AR este susținută și de recomandările EULAR de utilizare a imagisticii în AR, alături de evaluarea radiografică a leziunilor distructive ale mâinilor si picioarelor.

Referințe:

  1. Renna R, Plantone F, Plantone D, Atlantoaxial Subluxation in Rheumatoid Arthritis, The Journal of Rheumatology, November 2013, 40 (11) 1925;
  2. Carotti M, Salaffi F, Di Carlo M, Sessa F, Giovagnoni A. Magnetic resonance imaging of the craniovertebral junction in early rheumatoid arthritis. Skeletal Radiol. 2019;48(4):553.
  3. Zhu S, Xu W, Luo Y, Zhao Y, Liu Y. Cervical spine involvement risk factors in rheumatoid arthritis: a meta-analysis. Int J Rheum Dis. 2017;20(5):541.
  4. Colebatch AN, Edwards CJ, Østergaard M, et al. EULAR recommendations for the use of imaging of the joints in the clinical management of rheumatoid arthritis. Annals of the Rheumatic Diseases 2013; 72:804-814.

Imagini si comentarii: Dr. Corina Mogoșan

Resurse educaționale

Revista Română de Reumatologie

 

Ghiduri ale Societății Române de Reumatologie

Ghid terapeutic în Poliartrita Reumatoidă

Ghid terapeutic în Spondilita Anchilozantă și Spondilartrite

Ghid terapeutic în Artropatia Psoriazică

Recomandările Societății Române de Reumatologie privind managementul pacienților cu boli reumatice în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2 

Conform nomenclaturii OMS, afecțiunea denumită „coronavirus disease 2019”, sau abreviat COVID-19 este determinată de un virus ARN ce aparține familiei coronavirusurilor, denumit „severe acute respiratory syndrome coronavirus 2”, abreviat SARS-CoV-2.

EVENIMENTE

BOLI REUMATICE INFLAMATOARE
9/10 octombrie
Prima conferință națională on-line de reumatologie

Școala de toamnă a tinerilor reumatologi
7-11 septembrie 2020
Sibiu

WEBINARS

Actualităţi în reumatologie

Comorbidități și afectări extraarticulare în boli sistemice

Link-uri utile

Annals of the Rheumatic Diseases

Arthritis & Rheumatology 

Rheumatology 

 

RMD Open

 

ADRESA

Str. Thomas Masaryk, nr. 5,

sector 2;

Cod Poștal 020983

CONTACTAȚI-NE

Tel: +4021 211 68 48

Fax: +4021 211 67 25