Figura 3: Examenul radiografic al genunchiului în ortostatism, incidența antero-posterioară și de profil evidențiază o arie de osteocondensare neomogenă (săgeata albă) la nivelul condilului tibial intern, fără defect cortical, cu mici arii translucente în interior (săgeata galbenă)

Examinarea IRM cu substanță de contrast a genunchiului stâng arată la nivelul platoului tibial intern o leziune net delimitată, cu contur lobulat, diametru de 51/31mm, hipersemnal neomogen PDfs, prin prezența de travee în hiposemnal T1 calcificate, hipersemnal T1fs cu gadolinofilie redusă, neomogenă reprezentând un tof gutos dezvoltat intraosos. Formațiunea tisulară dispusă pe fața laterală a articulației, cu hiposemnal T1, hipersemnal PDfs este un chist sinovial cu proliferare intensă sinovială.

Figura 4. IRM – secventa PDfs: tof gutos intraosos (sageata alba) si sinovita (sageata galbena)

Figura 5. IRM – secvența T1 – tof gutos intraosos (hiposemnal T1) (săgeata albă)

Tofii gutoși sunt depistați clinic și imagistic de regulă după o lungă perioadă de evoluție a gutei.
În 1981, Resnick a raportat 6 cazuri de tofi gutosi calcificați dezvoltați intraosos, la nivelul mâinilor, pumnului si picioarelor. Tofii gutoși intraososi pot mima procese neoplazice sau infecțioase, de cele mai multe ori diagnosticul fiind o provocare clinică. Localizarea intraosoasă a tofilor la nivelul genunchilor este rară, fiind regăsită în literatură la nivelul patelei ți platoului tibial. Semnalul IRM al tofului gutos este mai hiperintens și mai heterogen decât semnalul muscular pe secvența PDfs, în vreme ce în T1 este net mai hipointens comparativ cu aspectul muscular. Depozitele tofacee pot avea semnal scăzut până la intermediar în T1, în vreme ce, dacă tofii sunt calcificați pot avea semnal scăzut sau intens în T2, în funcție de gradul de hidratare al tofilor și al cristalelor. Articulația inflamată are caracterele imagistice ale artritei, cu epansament articular, grade variate de gadolinofilie a tofilor, în relație cu hipervascularizația sinovialei afectate și a structurilor învecinate.

Referințe:

Resnick D, Broderick TW. Intraosseous calcifications in tophaceous gout. (1981) AJR. American journal of roentgenology. 137 (6): 1157-61.doi:10.2214/ajr.137.6.1157
Ko KH, Hsu YC, Lee HS, Lee CH, Huang GS. Tophaceous gout of the knee: revisiting MRI patterns in 30 patients. J Clin Rheumatol. 2010 Aug;16(5):209-14. doi: 10.1097/RHU.0b013e3181e92c38. PMID: 20661066.

Imagini și comentarii: Dr. Corina Mogoșan