Imaginea săptămânii

Spondilodiscita (leziuni Andersson) la o pacienta cu spondilita anchilozanta

	Fig. 1: Examenul radiografic al coloanei toraco-lombare de profil arata demineralizare difuza; reducerea concavitatii anterioare a corpilor vertebrali lombari (aspect de vertebra patrata), sindesmofite prezente la coloana lombara, cu anchiloza la acest nivel. Spondilodiscita T11-T12: leziune Andersson (vezi fig. 2).

Fig. 2: Spondilodiscita T11-T12: leziune Andersson (detaliu):

La nivelul spatiului intervertebral T11-T12 se observa o pensare neregulata a spatiului intervertebral, cu eroziuni ale platourilor vertebrale si osteoscleroza adiacenta a acestora, insotita de mici productii osteofitice anterioare (leziune Andersson).

Pacienta in varsta de 65 ani, cunoscuta cu spondilita anchilozanta, se prezinta la spital pentru dorsalgie joasa, recent exacerbata nocturn. Clinic prezinta accentuarea cifozei toracale, durere la palpare in segmentul inferior al coloanei dorsale (T12), limitare severa a mobilitatii coloanei lombare; fara sindrom biologic inflamator.

Leziunile distructive care se pot dezvolta în corpurile vertebrale și discurile intervertebrale în spondilita anchilozantă, au fost descrise pentru prima data de Andersson în 1937; acestea sunt cunoscute in literatura ca: spondilodiscite, leziuni vertebrale distructive și pseudartroze spinale sau leziuni Andersson.

În primele studii care au evaluat spondilodiscita se credea că leziunile sunt cauzate de un proces infecțios, datorită similitudinii lor radiologice cu spondilodiscita infecțioasă; investigațiile bacteriologice și de altă natură nu au reușit să susțină acest punct de vedere, fiind vorba despre o “inflamatie sterila”.
In prezent, desi fizio-patologia leziunilor nu este pe deplin clarificata, au fost propuse două teorii principale:
– inflamatoare: in cadrul istoriei naturale a spondilitei anchilozante (legata de evolutia entezopatiei locale);
– traumatica, cu constituirea de pseudartroze posttraumatice.
In functie de aceste doua teorii au fost descrise diferite caracteristici clinice si radiologice:

leziune inflamatorie Andersson: îngustarea spațiului discal (intervertebral), eroziunea platoului vertebral și scleroza anormală a corpului vertebral adiacent, fără distructii avansate
leziune Andersson traumatică: distrugerea discului intervertebral și osteoliză severă a corpului vertebral adiacent

Argumentele pentru o cauză inflamatorie se bazează pe absența unui istoric de traumatisme, prezenta elementelor de inflamație cronica non-bacteriana la examenul histopatologic și ameliorarea durerii dupa antiinflamatoare.

Etiologia traumatica este sustinuta de apariția leziunilor după un traumatism local (fractură acută sau de insuficiență) și apare frecvent la cei cu antecedente de trauma și / sau activitate fizica grea și este confirmată histologic de către prezența fibrozei și a condrodisplaziei.

Este esențial să se facă distincția între leziunile Andersson inflamatorii și cele traumatice, deoarece primele răspund la tratament medical, în timp ce a doua categorie necesită de obicei o intervenție chirurgicală.

REFERINTE:

Nikolaisen C, Nossent H. Early histology in ankylosing spondylitis related spondylodiscitis supports its inflammatory origin. Scand J Rheumatol 2005;34:396-8
YS Park, JH Kim, J Ryu, TH Kim, The Andersson Lesion in ankylosing spondylitis: distinguishing between the inflammatory and traumatic subtypes, J Bone Joint Surg Br . 2011 Jul;93(7):961-6.doi: 10.1302/0301-620X.93B7.26337

Imagini si comentarii: Dr. Corina Mogosan

Resurse educaționale

Revista Română de Reumatologie

Ghiduri ale Societății Române de Reumatologie

Ghid terapeutic în Poliartrita Reumatoidă

Vizualizează ghidul

Ghid terapeutic în Spondilita Anchilozantă și Spondilartrite

Vizualizează ghidul

Ghid terapeutic în Artropatia Psoriazică

Vizualizează ghidul

Recomandările Societății Române de Reumatologie privind managementul pacienților cu boli reumatice în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2

Conform nomenclaturii OMS, afecțiunea denumită „coronavirus disease 2019”, sau abreviat COVID-19 este determinată de un virus ARN ce aparține familiei coronavirusurilor, denumit „severe acute respiratory syndrome coronavirus 2”, abreviat SARS-CoV-2.

Citește mai departe