Imaginea săptămânii

Fasciită plantară

Pacienta în vârstă de 52 de ani, fără antecedente medicale notabile, acuză talalgie stângă, de intensitate crescută, însoțită de impotență funcțională. Simptomele au debutat insidios de 1 an, cu accentuare progresivă, în contextul suprasolicitării fizice şi ortostatismului prelungit. Examenul clinic decelează tumefiere și sensibilitate la palpare în regiunea mediocalcaneeană stângă. Ecografic, în porțiunea proximală a aponevrozei plantare, fascia plantară apare îngroşată, cu ecostructura modificată, respectiv cu o imagine hipoecogenă în planul fasciei, slab delimitată, ovalară, de mici dimensiuni, cu semnal Power Doppler prezent.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) a piciorului stâng descrie îngroşarea aponevrozei plantare pe o distanță de aproximativ 38 mm cu mică imagine nodulară centrală in hipersemnal T2 (Fig 1) şi STIR (Fig 2). Se observă infiltrarea edematoasă a părților moi periaponevrotice pe secvențele T2 şi STIR, mai evidente pe secvența STIR. Nu sunt prezente modificări de edem osos sau entezofit calcaneean.


Figura 1.	Figura 2.

IRM picior stâng, secțiuni sagitale: îngroşarea aponevrozei plantare pe o distanță de aproximativ 38 mm, cu mică imagine nodulară centrală în hipersemnal T2 (Fig 1) şi STIR (Fig 2) și ușor edem în țesuturile moi periaponevrotice.

Patologia fasciei plantare este în populația generală o cauză frecventă a durerii calcaneene însoțită de impotență funcțională. Adesea, imagistica este necesară pentru diagnosticul pozitiv și diferențial, evaluarea prognosticului și alegerea terapiei adecvate.

Fasciita plantară este cea mai frecventă afecțiune la nivelul fasciei plantare în populația generală. Ecografia are o acuratețe bună în evaluarea fasciitei plantare și este recomandată ca investigatie imagistică de prima linie. IRM poate determina cu precizie localizarea și extensia leziunilor inflamatorii la nivelul fasciei plantare și în țesuturile adjacente, fiind considerată cea mai sensibilă metodă imagistică pentru diagnosticul fasciitei plantare. La indivizii sănătoși, fascia plantară apare în hiposemnal cu aspect omogen, atât pe secvențele T1, cât și pe secvențele senzitive la fluid (T2, STIR, etc). Modificările IRM ale fasciitei plantare includ: creșterea grosimii fasciei plantare, cel mai adesea la nivelul inserției calcaneene; leziuni focale intrinseci, în semnal intermediar T1 și în hipersemnal T2 și STIR; edem în țesuturile moi adjacente; edem osos la nivelul inserției calcaneene a fasciei plantare, sugestiv pentru entezopatie.

La pacienții cu tablou clinic și imagistic atipic, IRM poate fi util pentru pentru diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni ale fasciei plantare sau ale altor structuri. Fibromatoza plantară este o tumoră nodulară benignă determinată de proliferarea fibroblastelor din fascia plantară, care apare ca o formațiune nodulară în hiposemnal T1 și T2, modificările fiind evidențiate în treimea distală a fasciei. Fasciita nodulară este o leziune benignă de țesuturi moi care rezultă din proliferarea fibroblastelor şi miofibrobalstelor, cu localizare fie în țesutul subcutanat profund, fie în fascie sau profund intramuscular. În general, dimensiunile sunt de 3-4 cm şi se dezvoltă rapid, simulând uneori o leziune mai agresivă de tipul sarcomului. Există mai multe tipuri histologice descrise: mixoid, celular şi fibros, iar heterogenitatea leziunilor histopatologice este răspunzătoarea de variabilitatea leziunilor IRM. Astfel, leziunile hipercelulare apar în izosemnal T1 și hipersemnal T2, în timp ce leziunile bogate în colagen apar în hiposemnal în toate secvențele IRM. Confirmarea diagnosticului IRM se face prin examen histopatologic. Ruptura parțială/completă a fibrelor fasciei plantare se prezintă cu leziuni IRM similare cu cele din fasciita plantară. Ecografia fiind o metodă imagistică dinamică este superioară IRM în diferențierea adevăratei rupturi a fibrelor fasciei plantare de edem/hemoragie. Pe de altă parte,în cazul rupturii complete a fasciei plantare, acuratețea evaluării retracției fasciei plantare prin IRM este foarte utilă preoperator și are implicații prognostice.

Referințe:

Draghi F, et al. Imaging of plantar fascia disorders: findings on plain radiography, ultrasound and magnetic resonance imaging. Insights Imaging 2016; DOI 10.1007/s13244-016-0533-2
Dinauer PA, MD et al. Pathologic and MR Imaging Features of Benign Fibrous SoftTissue Tumors in Adults. RadioGraphics 2007;27:173–87
Filippini C and The J. Ultrasound features of sole of foot pathology: a review. J Ultrason 2019; 19:141-5

Imagini si comentarii: Dr. Maria-Magdalena Tămaș, Dr. Adina Andrei, Dr. Laura Muntean

Resurse educaționale

Revista Română de Reumatologie

Ghiduri ale Societății Române de Reumatologie

Ghid terapeutic în Poliartrita Reumatoidă

Vizualizează ghidul

Ghid terapeutic în Spondilita Anchilozantă și Spondilartrite

Vizualizează ghidul

Ghid terapeutic în Artropatia Psoriazică

Vizualizează ghidul

Recomandările Societății Române de Reumatologie privind managementul pacienților cu boli reumatice în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2

Conform nomenclaturii OMS, afecțiunea denumită „coronavirus disease 2019”, sau abreviat COVID-19 este determinată de un virus ARN ce aparține familiei coronavirusurilor, denumit „severe acute respiratory syndrome coronavirus 2”, abreviat SARS-CoV-2.

Citește mai departe