Imaginea săptămânii

Pneumonită în organizare la o pacientă cu sindrom antisintetazic, în evoluție pe fondul unei artrite reumatoide

Figura 1. TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA DE REZOLUTIE INALTA (HRCT)

Secțiune axială (A) și sagitală (B) la debutul bolii – arie de condensare pulmonară, cu bronhogramă aerică localizată  posterobazal în lobul inferior stâng; opacități reticulare subpleurale posterobazal bilateral cu semnificație de fibroză pulmonară.
Secțiune axială (C) și sagitală (D) după tratament – benzi de fibroză cicatriceală la nivelul lobului inferior stâng și opacități reticulare subpleurale posterobazal.

Pacientă în vârstă de 63 ani cu istoric de artrită reumatoidă de peste 30 de ani, tratată cu remisive convenționale, se prezintă pentru dispnee de efort, tuse neproductivă, febră, fenomen Raynaud, „mână de mecanic”. Testele de laborator decelează citoliză musculară și anticorpi anti-Jo-1 pozitivi. HRCT evidențiază arii de fibroză pulmonară postero-bazal bilateral și un focar de condensare în lobul inferior stâng  (Fig 1, A și B).

Inițial s-a ridicat suspiciunea de pneumonie bacteriană sau neoplasm pulmonar. A urmat antibioterapie, cu aspect staționar al leziunii pulmonare pe CT de control la 1 lună. Ulterior evoluție favorabilă sub corticoterapie orală și remisive convenționale, cu regresia progresivă a focarului de condensare și aspect neevolutiv al leziunilor de fibroză pulmonară bazală (Fig 1, C și D).

Diagnosticul final: Pneumonită în organizare, asociată sindromului antisintetazic.

Pneumonita în organizare (organizing pneumonitis, OP), cunoscută anterior ca și bronșiolită obliterantă cu pneumonie în organizare (bronchiolitis obliterans organizing pneumonia, BOOP), este o formă rară de  pneumopatie interstițială difuză (PID) care afectează bronhiolele distale, ductele alveolare și pereții alveolelor printr-un proces inflamator și proliferativ. Poate fi de natură idiopatică (criptogenetic organizing pneumonitis, COP) sau secundară unor infecții, boli autoimune (artrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic, scleroză sistemică, miozite autoimune), transplantului, radioterapiei, unor medicamente (ex. amiodarona) și droguri (cocaina).

Tomografia computerizată de rezoluție înaltă (HRCT) evidențiază multiple focare de condensare, de regulă bilaterale, ce pot asocia bronhogramă aeriană. Leziunile sunt distribuite subpleural sau peribronhovascular, mai frecvent în lobii inferiori și pot fi migratorii. În cazuri atipice condensarea poate fi unilaterală. Alte leziuni asociate includ opacități în sticlă mată, opacități inelare (semnul haloului inversat) și minime revărsate pleurale. Pentru diagnosticul pozitiv și excluderea unei infecții se recomandă lavajul bronhoalveolar, care evidențiază o alveolită limfocitară. Diagnosticul diferențial se face cu infecții, carcinom bronhoalveolar, limfom pulmonar, vasculite ANCA pozitive.

PID este cea mai frecventă manifestare din cadrul sindromului antisintetazic și poate fi singura manifestare la debutul bolii. Tiparul HRCT cel mai frecvent descris în sindromul antisintetazic este de pneumopatie interstițială nespecifică (nonspecific interstitial pneumonitis, NSIP), urmat de pneumonita în  organizare.

Tratamentul standard este reprezentat de corticosteroizi orali, sub care se obține o ameliorare clinică și imagistică la majoritatea pacienților.

Referințe:

  1. Travis W et al. An Official American Thoracic Society/European Respiratory Society Statement: Update of the International Multidisciplinary Classification of the Idiopathic Interstitial Pneumonias. Am J Respir Crit Care Med. 2013;188:733-748.
  2. Ghid de diagnostic și tratament al pneumopatiilor interstițiale difuze 2015. Coordonatori Irina Strâmbu și Voicu Tudorache din partea Grupului de lucru pentru Pneumopatii Interstițiale Difuze și Sarcoidoză al Societății Române de Pneumologie
  3. Baque-Juston M et al. Organizing pneumonia: What is it? A conceptual approach and pictorial review. Diagnostic and Interventional Imaging. 2014;95:771-777.
  4. Baratella E et al. Interstitial lung disease in patients with antisynthetase syndrome: a retrospective case series study. Jpn J Radiol. 2011;39:40-46.

Imagini și comentarii: Dr. Ioana Felea, Dr. Adriana Botan, Dr. Dan Duma

Resurse educaționale

Revista Română de Reumatologie

 

Ghiduri ale Societății Române de Reumatologie

Ghid terapeutic în Poliartrita Reumatoidă

Ghid terapeutic în Spondilita Anchilozantă și Spondilartrite

Ghid terapeutic în Artropatia Psoriazică

Recomandările Societății Române de Reumatologie privind managementul pacienților cu boli reumatice în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2 

Conform nomenclaturii OMS, afecțiunea denumită „coronavirus disease 2019”, sau abreviat COVID-19 este determinată de un virus ARN ce aparține familiei coronavirusurilor, denumit „severe acute respiratory syndrome coronavirus 2”, abreviat SARS-CoV-2.

EVENIMENTE

BOLI REUMATICE INFLAMATOARE
9/10 octombrie
Prima conferință națională on-line de reumatologie

Școala de toamnă a tinerilor reumatologi
7-11 septembrie 2020
Sibiu

WEBINARS

Actualităţi în reumatologie

Comorbidități și afectări extraarticulare în boli sistemice

Link-uri utile

Annals of the Rheumatic Diseases

Arthritis & Rheumatology 

Rheumatology 

 

RMD Open

 

ADRESA

Str. Thomas Masaryk, nr. 5,

sector 2;

Cod Poștal 020983

CONTACTAȚI-NE

Tel: +4021 211 68 48

Fax: +4021 211 67 25