Pacient în vârstă de 34 de ani, diagnosticat cu polimiozită în urmă cu 6 ani, cu boală controlată clinic și biologic sub tratament imunomodulator, se prezintă acuzând durere la nivelul cotului stâng aparută insidios, resimțită la presiune pe fața posterioară. La examenul obiectiv se decelează o formațiune nodulară olecranian stâng, mobilă pe planurile profunde și superficiale, având consistență dură, de aproximativ 3 cm, discret sensibilă la palpare, fără limitarea mobilității articulare.
Examenul radiologic al cotului evidențiază calcifieri nodulare infracentimetrice, proiectate la nivelul părților moi din regiunea olecraniană și epicondil lateral humeral (Figura 1 A și B).
Calcificările de părți moi sunt frecvente în populația generală, iar aspectul radiologic este, de cele mai multe ori, nespecific (1). În funcție de mecanismul de producere se clasifică în calcifieri distrofice, iatrogene, metastatice, idiopatice (1-3). Pentru radiologi, o clasificare care să se bazeze pe localizare și aspecte fiziopatologice poate fi mai utilă în diagnosticul diferențial (1).
Calcinoza distrofică este cea mai frecventă cauză de calcinoza cutanată și se produce prin depozitarea sărurilor de calciu la nivelul tegumentului și țestului celular subcutanat și se asociază cu valori normale ale calciului și fosforului. Cele mai multe cazuri apar în legătura cu bolile de țesut conjunctiv, în special cu scleroza sistemică și dermatomiozita (2,3). În funcție de extinderea depozitelor calcifice se descriu calcinoza circumscripta și calcinoza universalis (1).
Cu toate că majoritatea cazurilor s-au descris la pacienții cu dermatomiozită juvenilă, aproximativ 20% dintre adulții cu dermatomiozită pot dezvolta calcinoză cutanată, consecințele fiind atât durerea, cât și predispoziția la infecții (4, 5). Sunt foarte rare raportarile la pacienții cu polimiozită (2,3).
Examinarea radiologică decelează calcinoza și este recomandată ca metodă imagistică inițială pentru toți pacienții. Au fost descrise mai multe tipare radiologice (nodular, reticular, amorf, linear) în calcinoza asociată colagenozelor. Aceste tipare nu sunt însă specifice pentru o anumită boală de țesut conjunctiv, iar tiparul nodular este mai frecvent întâlnit (6).
Osteocondromatoza sinovială este un diagnostic diferențial radiologic important, prin prisma asemanării aspectului imagistic. Totuși, localizarea intraarticulară, difuză la nivelul unei articulații (frecvent genunchi), aspectul de calcifieri nodulare mici, bine definite, multiple, de dimensiuni similare conturează diagnosticul de osteocondromatoză sinovială (7).
Referinte:
- de Faria LL, Babler F, Ferreira LC, de Noronha Junior OA, Marsolla FL, Ferreira DL. Soft tissue calcifications: a pictorial essay. Radiol Bras. 2020;53(5):337-344
- Balin SJ, Wetter DA, Andersen LK, et al. Calcinosis cutis occurring in association with autoimmune connective tissue disease: the Mayo Clinic experience with 78 patients, 1996-2009. Arch Dermatol. 2012; 148:455-62
- Gutierrez A and Wetter DA. Calcinosis cutis in autoimmune connective tissue diseases. Dermatologic Therapy 2012; 25:195–206
- Valenzuela A, Chung L, Casciola-Rosen L, Fiorentino D. Identification of Clinical Features and Autoantibodies Associated With Calcinosis in Dermatomyositis. JAMA Dermatol. 2014;150(7):724–729
- Neves VO, Sarmento V, Bernardo A, et al. BMJ Case Rep 2020;13:e233988
- Shahi, V, Wetter DA, Howe, BM, Ringler, MD, Davis, MDP. Plain radiography is effective for the detection of calcinosis cutis occurring in association with autoimmune connective tissue disease. British Journal of Dermatology, 2014;170(5):1073–1079
- Murphey MD, Vidal JA, Fanburg-Smith JC, Gajewski. Imaging of synovial chondromatosis with radiologic-pathologic correlation. Radiographics. 2007 Sep-Oct;27(5):1465-88.
